Blog…

Jump to Comments

Mda. Fara scuze si fara fite: n-am mai scris. Punct.
Motivele sunt totalmente neinteresante. Am bifat doar ca sa nu spun ca am lasat bloaga in paragina. Mi-am lipsit. Din nou. M-am prins pentru a mia oara in plasa iluzoriului. Cel care se camufleaza sub scuza activitatilor curente. Cum ca daca sunt mai multe sau noi ar trebui sa fie un motiv pentru renuntarea la tine si la lucrurile aparent neimportante…
Mi-e greu sa recunosc partea din mine care scrie aici. Mi-a lipsit onestitatea si-am preferat sa trec scrierile in capitolul copilariilor. Da, ii poti spune si asa dar vezi tu, este putin probabil sa te multumesti la infinit cu minciuna cand realitatea este ca atunci cand literele se impleteau de la sine, ordonate, cursive… asa eram si eu.
Inca resimt haosul. S-a mai luminat dar pauza indelungata a adaugat felia sa de inertie. Mi-ar placea sa fie altii de vina dar stiu ca doar eu am lasat lucruri la voia intamplarii. Ca mi-a fost lene sau somn, ca n-am avut chef, ca am fost “ocupata” cu lucruri “serioase” )))
Da. Se poate si fara paginile astea… dar ar insemna sa renunt la o bucatica din mine. Cel putin asta simt acum.
Blogul nu este acasa si nici plecare in concediu. Este oglinda in care stiu ca atunci cand nu ma pot privi inseamna ca imi lipseste sinceritatea. Stii… mi-a fost chiar jena sa revin. De mine. Cand faci o boacana si esti prins, nu prea ai curajul sa il privesti in ochi pe celalalt… Asa si eu.
Hei, nu pot promite nimic. Doar pot sa ma bucur. Ha!
Nah! Uite ca pot!

3 Comentarii

Filed under Ganduri